Podgoria Miniş-Maderat se găseşte în judetul Arad. Este localizată între paralele de 46°05′ şi 46°35′, latitudine nordică şi meridianele de 21°15′ si 22°00′, longitudine estică. Solurile predominante sunt cele brune argiloiluviale şi regosolurile.
‘’Cea mai veche podgorie
Existenţa viticulturii în zona Aradului este atestată de episcopul Gerard în lucrarea sa „Deliberatio”, care se referă la practicarea efectivă a acesteia, subliniindu-se chiar că via dacă nu este săpată este năpădită de buruieni, ceea ce dăunează producţiei.
În a doua jumătate a secolului al XI-lea statul feudal maghiar reuşeşte să se înstăpânească peste şesul arădean şi din acea perioadă există primele referiri scrise privitoare la Podgoria Arădeană. Dintr-un document aflăm că regina Gizella a Ungariei a dăruit cu încuviinţarea regelui, în anul 1038, opt vii situate pe dealul Macra din hotarul Minişului. Macra, adică Mocrea se află la extremitatea nordică a podgoriei, la poalele unui deal vulcanic ce se înalţă în mijlocul câmpiei. În secolele al XII-lea şi al XIII-lea noi documente vin să ateste existenţa viilor în toate satele aşezate la poalele Zarandului. La Pâncota, la Măderat, la Ghioroc, la Miniş etc. viile produceau vin pentru mănăstirile catolice de la Mocrea, Pâncota şi Arad. Într-o danie a regelui Bela al III-lea, din 1177, reconfirmată în 1202, către prepozitura Arad sunt menţionaţi 317 iobagi, din care 164 erau viticultori, deci jumătate din numărul lor, ceea ce confirmă mărimea plantaţiilor cu vii. În secolele următoare informaţiile despre viile Podgoriei arădene se înmulţesc, se ţin evidenţe cu suprafeţele şi cantităţile predate mănăstirilor şi stăpânilor de pământ. În 1562 dijma s-a ridicat la 141 mii litri şi aceasta era doar a zecea parte din producţia totală, iar suprafaţa cultivată cu vie se ridica la 700 hectare.’’sursa: http://www.pivnitelebirauas.ro/
Aşadar dragii mei, cred ca numele oenologului Balla Geza nu este doar o întamplare, căci istoria scrisă povesteşte în rândurile de mai sus de Regele Bela şi regina Gizella care au contribuit la bogăţia viticolă a Minişului, şi sunt sigură că ar fi mândri de reuşitele maestrului ce dă naştere poeziei pământului şi face fericit orice muritor .
Personal am aflat prima oară de vinurile Wine Princess şi de Miniş pe vremea când lucram la Vinexpert, in 2007, erau singurele sticle învelite cu hârtie, pentru vremea respectivă când spuneai Miniş te gandeai direct la vinurile Wine Princess.
A fost o plăcere deosebită să degust vinurile domnului Balla, am rămas plăcut impresionată iar review–urile interesante ale colegilor mei bloggeri m-au îndemnat să le încerc.
Toate mi s-au dus la suflet, dar in special Furmintul – pentru că aromele sale mi-au amintit de copilărie, când mâncam în faţa blocului pere de Bistrita, aduse de un vecin inimos ( Aromată de Bistriţa Pulpa este alb – gălbuie fondantă, suculentă, dulce, cu aromă intensă de muscat, foarte bună pentru masă – Soi obţinut la SCDP Bistriţa din încrucişarea Clapp’s Favorite x Tămâioasă Robert. Soi omologat în anii ’70.) cărora noi le spuneam de fapt pere Clapp’s. De existenta lor nu am mai aflat nimic în zilele de astăzi, sper doar să apuc una într-o zi doar aşa să i-o arăt naşului meu, care se amuză de fiecare dată când povestesc de minunatele pere… sigur după ce va gusta şi el vinul se va convinge că aroma este inconfundabilă.
Revin la cupajul de patru soiuri din Cuvee David (David pentru ca aşa îl cheamă pe fiul domnului Geza), ce mi-a lăsat o impresie deosebită, se simte mâna unui zeu ce ştie să combine cu cea mai fină precizie procentul fiecarui soi în aşa fel încât să rezulte un vin final de clasă.
Pe gustul meu este şi Feteasca Neagra, căci mereu trebuie să o avem în minte şi suflet, este un soi cu care trebuie să ne mândrim, în ultimii 10 ani soiul românesc de struguri Feteasca Neagra (sinonime vesele – Poama fetei negre, Păsăreasca neagră, Coada rândunicii) a înregistrat o creştere semnificativă atât în popularitate cât şi în calitate, vinurile roşii obţinute din acest soi ajungând să fie o emblema pentru câţiva producatori de vinuri din România, atât din punct de vedere al calităţii cât şi al preţurilor. Tot mai mulţi specialişti din lumea vinului (în special din străinătate) au văzut în Feteasca Neagra sclipirea ce ar putea da un imbold imaginii vinurilor romaneşti peste granite, soiul având potenţialul de a reprezenta România după modelul Carmenere in Chile, Malbec in Argentina, Pinotage in Africa de Sud, Furmint in Ungaria, Mavrud in Bulgaria s.a.
Închei topul personal cu BG Cabernet Franc, un soi ce s-a dezvoltat atât în Europa (Franţa, Italia, Ungaria) cât şi SUA şi Canada, folosit des în combinaţie cu Cabernet Sauvignon, asadar fiind considerat parinte a multor soiuri, mentiuni aparand inca din secolul XVII in Franta.
Cel produs în Miniş este printre preferatele mele, anterior acestuia am degustat Bock Villany Cabernet Franc si Liszkay Cabernet Franc, ambele baricate. Recomand si un rose vinificat din Cabernet Franc, nu ve-ti regreta.
Vă doresc inspiraţie în alegeri (nu parlamentare) ci la vinuri în pahare!
Magda C.