După cum probabil aţi aflat, săptămâna trecută am degustat câteva dintre cele mai interesante variante de Fetească Neagră din România. Este posibil ca toţi cei care citesc aceste rânduri să fi testat deja acest soi autohton, să aveţi un preferat, însă eu zic să nu vă opriţi aici deoarece Feteasca Neagră este mai mult de atât, este poate soiul românesc ce a înregistrat cea mai  semnificativă creştere atât în preferinte cât şi în calitate în ultimul deceniu.

Tot mai mulţi specialişti din lumea vinului  au văzut în Fetească Neagră principalul motor care ar putea lansa  imaginea vinurilor româneşti la export, soiul având potenţialul de a reprezenta cu mândrie România dincolo de graniţe.

Acest soi de struguri a creat o imagine pozitivă încăt chiar şi Jancis Robinson  identificând destul de uşor caracteristica de “prună” în diferitele variante de Fetească Neagră degustate în cadrul Salonului RoVinHUd de la Timisoara.

Jancis Robinson este o figură proeminentă din lumea vinului, una dintre cei 312 persoane din întreaga lume distinsă cu titlul Master of Wine. Critic de vin britanic, jurnalistă și autoare a unor publicații importante pe tema vinului, Jancis se bucură de recunoaștere pe plan internațional. Este consultantul şi somelierul Casei Regale ale Marii Britanii. A fost distinsă cu Ordinul Imperiului Britanic. Este editor al „The Oxford Companion to Wine”, co-autor al „The World Atlas of Wine” şi al „Wine Grapes” – un ghid complet cuprinzând 1.368 de varietăţi de struguri. Scrie pentru Financial Times şi scrie pe Site-ul.

Ce am învățat:  Feteasca Neagră este un soi vitis vinifera, realizat prin selecţie populară,  făcută în timp, din viţa sălbatică de pădure (vitis silvestris) şi cultivată se pare de daci (sau predecesorii lor) pe un areal cuprins între Carpaţi şi Nistru. Centrul viticol în care se spune că s-ar fi “născut” Feteasca Neagră este localitatea Uricani, aflată în apropiere de Iaşi. De altfel soiul a fost cultivat pentru o perioadă foarte îndelungată de timp în această regiune viticolă – a Dealurilor Moldovei ajungând destul de târziu în Muntenia, Oltenia şi Dobrogea iar mai nou în Banat, Transilvania şi Crişana. În prezent soiul e plantat în toate regiunile viticole, însă pe o suprafaţă extrem de redusă. Suprafaţa plantată cu Fetească Neagră existentă în România în anul viticol 2010-2011 conform Potenţialului de producţie editat de ONVPV este de 2348,91 ha. sursa: Printre Vinuri

În funcţie de arealul în care a fost cultivată Feteasca Neagră a fost cunoscută în popor şi sub alte denumiri (sinonime) cum ar fi: „Poama fetei negre”, „Păsăreasca neagră”, „Coada rândunicii”.

Dl. Profesor Viorel Stoian punctează faptul că vinul obţinut din Fetească Neagră are un caracter olfactiv specific, care sugerează mirosul de prune uscate (nu afumate), câştigând prin învechire uşoare nuanţe de scorţisoară. Din Marea Carte a Degustarii Vinurilor.

Pentru partea practică am pregătit şapte variante de Fetească Neagră după cum urmează:

1. FORT SILVAN 47, 2015, plantaţie tânără, din 2012, un vin delicat, suav, uşor mentolat. Arome discrete de cireşe şi coacăze roşii. Merită urmarită evoluţia acestui sortiment din zona Crişanei. Felicitări oenologului prezent Laszlo Veiszenbacher.

2. MELGIS, PetroVaselo, 2012, un vin creat într-o manieră total diferită faţă de ce se găseşte pe piaţă,  culoare roşie cu reflexii rubinii. Nas delicat, cu arome de flori de cireş, completate de impresii de fructe roşii, cireşe şi vişine. Gustativ este fin, elegant, mătăsos, feminin, cu aciditate plăcută şi cu taninuri moi. E o Fetească Neagră făcută în stilul unui Pinot Noir franţuzesc de Bourgogne. Din păcate nefiind  din linia tipică nu oricine înţelege acest vin.

3. AREZAN, M1 Atelier, 2012, o Fetească condimentată, vie şi persistentă. Culoarea este de un roşu intens, purpuriu. Regăsim arome de fructe de pădure, zmeură şi vişină coaptă plus un caracter delicat de piper alb, cuişoare şi marzipan. Gustativ, găsim acelaşi fruct roşu, taninuri proaspete, suple şi perfect integrate, note suave de vanilie extrase din lemnul de stejar. Vinul tânăr a fost păstrat în butoaie de stejar românesc pentru 18 luni.

4. BACANTA, Crama Garboiu, 2013, aceasta a necesitat o foarte buna aerare, fiind o Fetească Neagră cu o culoare roşie granată ce impresionează prin arome puternice de prune şi condimente ca scorţişoara, anason, cuişoare, completate cu note de piele. Este echilibrat cu tanini pronunţaţi şi o aciditate bine integrată în corpul vinului.

5. CANTVS PRIMVS, Metamorfosis, 2012, cu o culoare atractivă, roşu-închis cu reflexii rubinii. Aromele intense amintesc de fructe roşii ajunse la maturitate, gemuri din prune şi cireşe şi se întrepătrund cu notele minerale şi de condiment dulce. La gust este amplu, generos cu tanini moi şi un final lung şi plăcut. A fost cel mai apreciat.

6. HYPERION, Halewood Wines, 2012, de un rubiniu – violaceu, intens, vinul ne încântă cu arome ce amintesc de fructele proaspăt culese, afine, coacăze negre şi roşii. În gust şi postgust, notele savuroase de fructe negre sunt completate cu cele de vanilie şi condimente. Structura robustă, dar totodata fină este un deosebit suport al aromelor şi îi conferă vinului  lungime şi eleganţă. O reîntâlnire plăcută.

7. GUY DE POIX, S.E.R.V.E., 2012, Vinul este un asamblaj din vinuri de fetească neagră nebaricată și baricată, perioade diferite, 8 și 12 luni.Un corp mediu, delicat, suculent, cu o senzaţie de catifelare şi de eleganţă. E o fetească feminină, cu o bună persistenţă, fructat-picantă. Taninii discreţi, șlefuiți şi ușor observabili, elegant, împletiți cu nuanţele condimentate şi de fruct. Favoritul meu! Cu acesta am încheiat o ORIZONTALĂ reușită!

Le mulțumesc tuturor producatorilor și participanților pentru sprijin, fără de care aceasta prezentare nu ar fi avut loc la  Arnie’s – Studio Culinar.

Abia aștept o nouă reîntâlnire cu acest minunat soi, probabil la anul, când poate vom descoperi noi abordari în stil și tehnică.

„Să nu uităm totuşi că Feteasca este fata tatei”.

Mai multe poze aici: Imagini Best of Feteasca Neagra